Articol de calitate
Istoria Timişoarei este una îndelungată care începe cu antice aşezări umane pe actuala vatră a oraşului şi mai apoi cu apariţia primei cetăţi fortificate, în jurul secolului al XII-lea. Cetatea a trecut prin diverse stăpâniri care i-au marcat profund cursul dezvoltării. A început să se dezvolte sub stăpânirea ungară a lui Carol Robert de Anjou, în secolul al XIII-lea, devenind pentru scurt timp şi capitală a Regatului Ungar. Cetatea a fost apoi cucerită de otomani, în 1552, şi pentru aproape două secole a devenit un important bastion militar turcesc. În 1716 istoria Timişoarei ia o puternică întorsătură, când cetatea e cucerită de Imperiul Habsburgic şi se începe reconstrucţia şi dezvoltarea oraşului drept capitală a Banatului. Concomitent are loc un masiv efort de colonizare a Banatului, ceea ce face din Timişoara un adevărat centru multicultural şi multiconfesional. Construcţia canalului navigabil Bega dă un avânt puternic dezvoltării economice şi a comerţului. Oraşul cunoaşte o perioadă de înflorire fără precedent, ajungând să primească numele de „Mica Vienă” ca recunoaştere a importanţei şi frumuseţii lui. În 1919 Banatul se uneşte cu România şi în Timişoara se instaurează pentru prima dată administraţia română.
Articolul de calitate se schimbă la fiecare 10 secunde. Dacă totuşi când reîncărcaţi pagina vedeţi mereu acelaşi articol, vă rugăm să apăsaţi aici.
Ştiaţi că...?

- Ayaan Hirsi Ali, cunoscută pentru poziţia critică faţă de religia islamică şi situaţia femeii supusă discriminării, dar şi pentru redactarea scenariului filmului Submission (regizat de Theo van Gogh) este nevoită să trăiască în exil sub protecţia autorităţilor olandeze.
- Lungimea solifugelor (foto), un ordin de arahnide, care include peste 1 000 de specii, ajunge până la 7 cm, masculii fiind de obicei mai mici decât femelele. Existenţa veninului la aceste artropode face subiectul unei controverse, întrucât există doar un singur studiu — neconfirmat — cu privire la acest aspect.
- Situată pe vârful omonim, Cabana Omu din Munţii Bucegi este cabana plasată la cea mai mare înălţime în Munţii Carpaţi (2505 m), fiind şi cel mai înalt punct locuit permanent din România.
- Crucea Trinitas de pe Dealul Păun, amplasată în anul 2006 la iniţiativa mitropolitului Daniel Ciobotea (actualul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române), este cea mai înaltă cruce din România, depăşind ca înălţime Crucea de pe Caraiman.
- Fotbalistul olandez Edgar Davids era nevoit ca în timpul meciurilor să poarte ochelari de protecţie, întrucât suferea de glaucom.
- Conducta de gaze naturale a proiectului „Nord Stream”, care prevede formarea unei legături între Rusia şi Germania, va intra în funcţiune în anul 2011 şi va avea o capacitate anuală de 27,5 miliarde metri cubi, în timp ce a doua conductă, paralelă cu prima, care va fi gata până în 2012, va permite dublarea cantităţilor transportate, la 55 miliarde de metri cubi.
- Ultima înmormântare hasidică în cimitirul evreiesc din Hotin a avut loc în 1990. Graniţele cimitirului sunt neschimbate din 1939, iar terenurile apropiate sunt folosite în agricultură.
|
|
Actualităţi
- 7 martie The Hurt Locker, un lung-metraj regizat de Kathryn Bigelow (foto) a câştigat premiul pentru cel mai bun film, la ediţia din 2010 a premiilor Oscar. Bigelow a devenit prima femeie laureată cu premiul pentru cel mai bun regizor.
- 15 februarie Două trenuri de pasageri s-au ciocnit la sud de Bruxelles, între Halle şi Buizingen, accidentul fiind soldat cu cel puţin 18 decese.
- 9 februarie A doua Comisie Europeană condusă de José Manuel Durão Barroso (foto) a fost validată de Parlamentul European
- 30 ianuarie / 6 ianuarie Ziarul Ziua şi-a încetat şi apariţia online. La data de 7 ianuarie 2010, ziarul a apărut pentru ultima dată în variantă tipărită. O soartă asemănătoare au avut-o în ultimul timp şi alte ziare româneşti, precum Gardianul, Cotidianul şi Business Standard. Toate aceste publicaţii ajunseseră în ultimul timp sub controlul omului de afaceri Sorin Ovidiu Vântu.
- 29 ianuarie Scriitorul american J. D. Salinger, cunoscut pentru romanul De veghe în lanul de secară (1951), a murit la vârsta de 91 de ani. Salinger a trăit departe de viaţa publică, ultima sa carte apărând în anul 1965.
Comunitate
|